www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Comparaţie între...

Radarul primar de supraveghere (PSR)

Radarul primar are un mare avantaj: lucrează cu semnale ecou pasive. Impulsurile de radiofrecvenţă emise în spaţiu sunt reflectate de către ţinte şi apoi recepţionate de sistemul radar. Astfel, sursa semnalelor recepţionate o reprezintă impulsurile emise de către radar. Rezultă că pentru descoperirea ţintelor nu este nevoie de cooperarea acestora.

Radarul secundar de supraveghere (SSR)

Radarele secundare funcţionează după un alt principiu: ele lucrează cu semnale de răspuns active. Aceste radare emit şi ele în spaţiu impulsuri de radiofrecvenţă, sub forma unui semnal numit interogare. Acest semnal, în loc să fie reflectat, este recepţionat şi prelucrat de către transponderul avionului. După aceasta, avionul transmite un semnal pe o altă frecvenţă, numit semnal de răspuns. Rezultă că radarul secundar necesită cooperarea ţintelor.


şi

Datorită principiilor de funcţionare, ambele sisteme prezintă avantaje şi dezavantaje. Dacă radarul primar determină uşor distanţa, azimutul şi înălţimea tuturor ţintelor, fără intervenţia acestora, radarul secundar permite obţinerea unor informaţii suplimentare, cum ar fi identitatea ţintei sau înălţimea sa de zbor.

După cum am văzut, radarul secundar are nevoie de cooperarea ţintei prin intermediul transponderului. Această cooperare face ca puterea de emisie necesară pentru o anumită distanţă maximă de descoperire să fie mult mai mică decât în cazul radarului primar. Din ecuaţia radiolocaţiei rezultă că în cazul radarului primar semnalul trebuie să parcurgă de două ori distanţa până la ţintă (dus-întors), pe când în cel al radarului secundar aceasta trebuie parcursă o singură dată.

Radarformel

Orientativ, se poate considera o reducere a puterii de emisie de peste 1000 de ori. Rezultă că emiţătoarele radarelor secundare sunt mai simple constructiv, mai mici şi mai ieftine. Receptoarele pot avea o sensibilitate mai redusă, deoarece puterea semnalelor active de răspuns este mai mare decât a ecourilor pasive. Apare însă dezavantajul că influenţa lobilor secundari ai antenei creşte. Influenţa acestora trebuie astfel eliminată prin diferite metode de suprimare a lobilor secundari.

Deoarece frecvenţele de interogare şi de răspuns sunt diferite, în cazul radarului secundar nu există probleme datorate reflexiilor de la ţinte fixe (clutter). Rezultă că nu sunt necesare circuite speciale pentru selecţia ţintelor mobile. Pe de altă parte, schimbarea frecvenţei în condiţii de bruiaj nu este posibilă. În plus, în cazul radarului secundar apar o serie de situaţii suplimentare de interferenţe, pentru eliminarea acestora fiind necesare o serie de circuite suplimentare.